Cãtre situl Guvernului României   Cãtre situl Guvernului României 
Catre Pagina Principala

Judetul COVASNA | Prefectura | Servicii descentralizate | Administratia publica locala
Statiuni.
Puncte de atractie
Imagini
Prefect
Programe
Comisii de lucru
Eveniment
Presa
Relatia Cetateni-Prefect



Navigare
Pagina anterioara
Prima pagina



Contact

Pentru sugestii si observatii
ne puteti contacta la:




BRETCU


Primaria Telefon/Fax Primar
Bretcu 0267/368004 Garai Ludovic


   Statut administrativ: Comuna.
   Teritoriul administrativ al comunei Bretcu insumeaza 11.603 ha.
   Localitati componente: Bretcu, sat resedinta de comuna; Martanus, sat component; Oituz, sat component.
   Asezare geografica: la 76 km de Brasov, la 16 km de Tg.Secuiesc, la poalele Carpatilor, pe drumul national, unde isi dau mana Ardealul si Moldova, se intinde localitatea Bretcu, veche asezare transilvana.
   Localitatea se situeaza la altitudinea medie de 600 m, deasupra nivelului Marii Negre.
   Clima: este temperat - continentala, cu veri relativ bogate in precipitatii si ierni friguroase. Cantitatea medie anuala a precipitatiilor este de peste 700 ml.
   Ape: reteaua hidrografica din zona este reprezentata de paraul Bretcu, cu afluentul sau din dreapta, paraiasul Leanyvasar.
   Populatia: comunei dupa nationalitati, se imparte in urmatoarele etnii: maghiari, romani, romi, iar dupa religie in romano-catolica, ortodoxa, reformata.
   Numarul locuitorilor comunei a descrescut continuu pana in anul 1992 atingand "epogeul", urmand o crestere lenta dar continua, dupa cum rezulta din datele recensamantului din 7.01.1992 - 4087 locuitori; in anul 1955, numarul populatiei a crescut la 4108, in anul 1997, inregistrandu-se din nou o crestere - 4168 locuitori. Conform recensamantului locuintelor din 1992, in comuna existau 1190 cladiri in care erau 1487 locuinte cu 3219 camere de locuit si o suprafata locuibila totala de 52898 mp.
   Marea majoritate a cladirilor de locuit, cu exceptia zonei centrale (unde sunt construite si blocuri de locuinte avand la parter spatii comerciale, alimentatie publica si ateliere de prestari servicii), au un singur nivel, fiind construite din materiale durabile (fundatie de piatra sau beton, zidarie din lemn sau caramida, acoperis sarpanta cu invelitoare din tigla).
   Locuintele comunei poseda instalatie electrica in procent de 90%, iar cca.50% instalatie de alimentare cu apa.
   Scurt istoric: in acest peisaj mirific, dominat de munti semeti si vai frumos mirositoare, Bretcu este cea mai apropiata asezare de pasul Oituz, vechile documente si traditia locala supranumind localitatea "Poarta Rasaritena a Ardealului".
   Radacinile localitatii Bretcu se pierd in negura vremurilor, nefiind cunoscuta data exacta a intemeierii. Documentele, vestigiile arheologice, ne asigura de faptul ca aceste meleaguri au vazut coifirile lucitoare ale colonistilor romani.Colonistii au considerat necesara construirea aici a unui castru, care in sec. III purta numele Angustia, datorita faptului ca tinutul era una din portile spre regiunile manoase ale Tarii Ardealului, aflat pe limita Imperiului Roman. Numele localitatii este amintit prima oara intr-un document papal dintre anii 1332-1337: Beze villa, respectiv Beebcuk. Mai tarziu localitatea a luat numele Bereckfalva, fiind considerata o asezare menita sa asigure protectia "plaiului".
   In timp, localitatea a beneficiat de importante privilegii: in anul 1426, prin diploma redactata la Brasov, regele Sigismund de Luxemburg ii acorda statutul de targ. Din acest an localitatea este consemnata in documente sub numele de orasul Bereczk. Statutul de oras este revocat in anul 1888, localitatea dobandind rang de comuna.
   In ceea ce priveste populatia comunei, documentele vremii consemneaza ca din sec. al XVIII-lea se constata o explozie demografica considerabila. Gospodariile localitatii erau populate de tarani liberi.
   Dintr-un document datat din 1614, reiese ca la Bretcu traiau 70 de familii, din care o familie avea statut social de iobag.
   Locuitorii si oraselul de la intalnirea celor doua provincii istorice, Transilvania si Moldova, isi castigau existenta din carausie. Aceasta indeletnicire a bretcanilor are o traditie multiseculara. Ei transportau marfuri cu carutele lor din Transilvania si Tara Romaneasca, Moldova, de dincolo de Carpati in localitati ardelene. Prin Bretcu se tranzitau scrisori si colete postale.
   Datorita importantei economice si strategice a drumului din pasul Oituz, din sec. al XIX lea s-au desfasurat lucrari de constructii si consolidare. In ultimele decenii ale sec. al XIX-lea s-au realizat modernizari pe distanta Bretcu - Poiana Sarata.
   Asezarea s-a dezvoltat pe ambele maluri ale paraului Bretcu (mai accentuat pe partea stanga), si la poalele dealului numit "Coasta fagetului".
   Invatamant: activitatea de invatamant in comuna, se desfasoara in 3 scoli si 4 gradinite.
   Numar cadre didactice la scoala:
  • Bretcu: 22, din care necalificat 1
  • Martanus: 12, din care necalificat 8
  • Oituz: 8, din care necalificat 6

   Potential economic: Comuna Bretcu este bine dezvoltata din punct de vedere economic, aici desfasurandu-si activitatea urmatorii agenti economici:
  1. Industria de confectii - este reprezentata de S.C. SECONF S.A., unitate ce produce pantaloni pentru export. Numarul angajatilor: 545 persoane
  2. Industria lemnului - este reprezentata de : Sectorul de Exploatare, Transport Tehnologic de Prelucrare Primara a Lemnului, care desfasoara o activitate de exploatare si transport a materialului lemnos, precum si prelucrarea lui, numarul angajatilor fiind de 311 persoane. Industria lemnului mai este reprezentata de TORO-IMPEX SRL, din satul Oituz. S.C. BLUE SRL desfasoara o activitate de prelucrare primara a lemnului (gater), avand un numar de 9 angajati.
  3. Industria alimentara este reprezentata prin S.C. TARLUNGEANU SRL, care este profilata pe industrializarea laptelui, avand un numar de 7 angajati.
  4. Activitatea comerciala din comuna este desfasurata prin 46 unitati comerciale, din care: magazine alimentare - 6 unitati, magazine nealimentare - 2 unitati, magazine mixte - 10 unitati, activitate de alimentatie publica - 11 unitati;
  5. Activitatea din domeniul productiei si prestarilor de serviciu este apreciabila, existand un numar de 3 unitati de productie (brutarii) si 23 unitati de prestari servicii, care pe ramuri de activitate se prezinta astfel: atelier confectii - 1 unitate, atelier de reparatii auto - 3 unitati, atelier de prelucrarea lemnului - 6 unitati, activitate de taiat lemne - 2 masini de taiat lemne, activitate de comercializare a materialului lemnos - 6 unitati, activitate de daracit lana - 1 unitate, activitate de frizerie-coafura - 1 unitate, activitate de tinichigerie -2 unitati, activitate de instalare apa si gaz - 1 unitate;
  6. La iesirea din comuna spre satul Oituz, in primavara anului 1999 a fost data in functiune unitatea de desfacere cu amanuntul a carburantilor (PECO), apartinand S.C. BENZ-MAR SRL.

   Localitatea dispune de un dispensar uman cu un medic generalist si 3 asistenti medicali, de un cabinet stomatologic cu un medic stomatolog, de un dispensar sanitar-veterinar a carui activitate a fost privatizata de la 1.XI.1999, avand 2 medici veterinari si 2 tehnicieni veterinari, de o farmacie care apartine de S.C. PANACEUM SRL, cu un numar de 3 angajati.
   In comuna isi mai desfasoara activitatea:
  • Ocolul Silvic, cu un numar de 50 angajati
  • Cooperativa de Consum Bretcu, cu un numar de 22 angajati
  • Oficiul Postal, cu un numar de 4 angajati
  • SC Romtelecom SA, Oficiul TT Bretcu, cu 4 angajati

   Dotari financiare, bancare:
   In centrul comunei Bretcu, in cursul anului 1998, a fost data in functiune noua cladire C.E.C., care functioneaza cu un angajat, avand ca obiect de activitate depuneri, restituiri de economii si acordarea de imprumuturi.
   In comuna functioneaza Cooperativa de Credit Bretcu, avand o traditie pomenita sub denumirea de BANCA POPULARA sau HANGYA SZOVETKEZET,care efectueaza incasari, plati de economii, acordand imprumuturi populatiei comunei pentru procurarea animalelor, constructii, procurari de bunuri de folosinta indelungata.
   In centrul comunei se afla sediul Primariei comunei Bretcu, Centrul Cultural, cladirea Postului de Politie. Centrul Cultural Bretcu, a fost dat in folosinta in anul 1997 si cuprinde: sala de spectacole cu 360 de locuri si anexele sale, club, sala de expozitii, fonoteca, bufet, bar,biblioteca, anexe tehnice, cabinete medicale pentru adulti si copii, cabinet stomatologic, bucatarie, 6 camere de oaspeti cu bucatarie, hol si sala pentru servirea mesei; sunt asigurate spatii pentru cultura si activitati de distractie.
   In comuna exista in jur de 1100 locuri in industrie, constructii, transport, comert, turism, prestari servicii, administratia publica, invatamant, sanatate. La acest numar se mai pot adauga cca. 300 locuri de munca in agricultura si zootehnie. Totalul locurilor de munca depaseste numarul persoanelor active, care conform recensamantului populatiei din 1992 era de 1254, reprezentand 14,15% din totalul populatiei comunei. Comparand cele doua date (locuri de munca si populatie activa), rezulta ca in comuna Bretcu lucreaza multe persoane care isi au domiciliul stabil in alte localitati invecinate. Aceasta constatare care defapt este o realitate, este valabila chiar daca avem in vedere, ca activitatea in agricultura este de regula sezoniera. La ora actuala in comuna Bretcu exista un numar de 89 someri.
   Alimentarea cu apa in comuna este asigurata cu instalatie proprie si cu apa centralizata, care se compune din:
  • captare constituita din foraje de 50 m adancime, situata in lunca paraului Bretcu, la sud-vest de localitate;
  • statia de pompare - clorinare;
  • conducta de aductiune D= 100 mm;
  • rezervor de inmagazinare V= 300 mc;
  • retea de distributie cu D= 100 mm, cu o lungime totala de 5,9 km.

   In satul Martanus exista o conducta realizata prin contributia locuitorilor, care prin cadere libera asigura apa potabila la cca. 50 gospodarii.
   Canalizarea menajera este asigurata de un sistem centralizat in sistem divizor compus din:
  • statie de epurare mecano-biologica, avand capacitatea de Q zi maxim = 10 l/s;
  • retea de canalizare in lungime de 4,0 km, avand diametrul de 20-30 cm.

   Apele pluviale sunt colectate in santuri si rigole deschise si deversate in paraul Bretcu.
   Momentan, resursele de apa sunt suficiente, iar pentru viitor exista o zona de captare in aval de localitate, intre Bretcu si Lemnia, unde se poate exploata atat freaticul cat si apele de adancime.
   Consiliul Local, prin Serviciul public de specialitate Apa si Canal realizeaza aceasta activitate de alimentare cu apa centralizata si canalizarea comunei; acest serviciu are un numar de 5 angajati.
   Alimentarea cu energie electrica este realizata din sistemul energetic national prin intermediul statiei de transformare 110/20 KW din orasul Tg. Secuiesc.
   Telefonia din comuna Bretcu a fost conectata de la centrala telefonica manuala la centrala automata digitala in primavara anului.
   Televiziunea prin cablu asigura o deschidere larga catre viata culturala si politica Europei si a restului lumii, fiind realizata in comuna de firma S.C . SELECTRONIC S.R.L. Sf. Gheorghe; in localitatea Bretcu are un numar de 450 abonati, in satul Martanus un numar de 80 abonati, satul Oituz fiind conectat in totalitate la acest sistem.
   Alimentarea cu caldura este realizata de catre sobe si centrale termice individuale, folosind combustibil solid (lemne) si gaz metan.
   In toamna anului trecut s-a finalizat alimentarea cu gaz metan a localitatii Bretcu, la care au fost racordate: Centrul Cultural, SC SECONF SA, Scoala Generala, Gradinita de copii, Primaria Bretcu, Biserica romano-catolica, Magazin Ana-Maria apartinand de SC TORO IMPEX S.R.L., si o parte din gospodariile individuale unde exista conducta principala.
   In comuna sunt foarte putine zone verzi amenajate, precum si dotarile de agrement si sport. Aceste spatii functionale ar trebui extinse si diversificate.
   Agricultura: comuna Bretcu a fost necooperativizata in regimul trecut, agricultura fiind desfasurata in cadrul gospodariilor individuale, la fel ca si in prezent. Se apreciaza ca in agro-zootehnie isi desfasoara activitatea cca. 550 persoane.
   Comuna Bretcu dispune de 3019 ha teren agricol, din care: teren arabil - 700 ha, pasuni naturale -1215 ha, fanete - 1100 ha, livezi - 4 ha, fond forestier si alte terenuri cu vegetatie forestiera - 7852 ha, curti si cladiri - 17 ha, alte terenuri - 35 ha.
   Situatia suprafetelor cultivate in anul 2000 se prezinta astfel: grau - 30 ha, secara - 5 ha, orzoaica - 36 ha, ovaz - 20 ha, sfecla de zahar - 5 ha, cartofi - 234 ha, legume - 10 ha, plante de nutret - 270 ha.
   Situatia in zootehnie se prezinta astfel: bovine - 685, ovine - 3946, caprine - 190, porcine - 685, cabaline - 255, magari - 13, iepuri - 150, pasari - 6090, albine - 40 familii.
   Numarul animalelor obtinute: vitei 165 capete, miei 2703, 203 iezi, 206 purcei.
   Sacrificarile si vanzarile anuale se prezinta astfel: bovine-58 vanzari si 60 sacrificari, porcine-42 vanzari si 418 taieri.
   Parcul de masini: tractoare pana la 45 CP - 38 buc, de la 45-65 CP -30 buc, peste 65 CP -1 buc, motocultoare - 4 buc, motocositoare - 98 buc, pluguri pentru tractor - 38 buc, pluguri cu tractiune animala - 99 buc, cultivatoare - 8 buc, grape - 12 buc, combinatoare - 6 buc, semanatoare cu tractiune animala - 3 buc, semanatoare cu tractiune mecanica pentru paioase - 1 buc, masini plantat cartofi - 7 buc, masini de imprastiat ingrasaminte - 1 buc, masini pentru ierbicidat - 3 buc, combine de recoltat cereale paioase - 1bu, batoze pt. cereale paioase - 1 buc, masini recoltat cartofi - 11 buc, remorci pentru tractor - 16 buc, autovehicule de transp. marfa - 9 buc.
   Transporturi: localitatea nu dispune de autogara si nici de unitate de transport rutier.
   Unitatile de productie au fiacare un parc auto cu care efectueaza propriile transporturi de marfuri (primare si finite).
   Localitatea Bretcu este cap de linie de cale ferata (traseu Sf. Gheorghe-Bretcu), dispune de gara de calatori, de cale ferata si de triaj. Numarul personalului salariat este de 5 persoane.
   Cai de comunicatii:
  1. Circulatia rutiera:
       Teritoriul administrativ al comunei Bretcu, este strabatut de drumul national DN 11 (E577), care este asfaltat si se afla in stare buna de functionare. Acest drum de interes european, urmeaza sa fie largit si modernizat, conform Programului national.
       Un alt drum care necesita a fi reparat este drumul judetean 114A, ce leaga localitatea Martanus de resedinta de comuna, drum care a devenit comunal si asteapta finantarea din sursele Ministerului Lucrarilor Publice.
       Lungimea totala a strazilor si drumurilor din localitate este de 15,7 km, din care sunt modernizate 3,8 km.
       Principala carenta a strazilor este faptul ca nu sunt modernizate, existand multe portiuni unde circulatia pietonala si cea carosabila se incomodeaza reciproc. Comuna nu dispune de autogara, doar un refugiu construit din tevi si geam tras; serviciile transportului in comun lipsesc in cadrul localitatii, dar sunt asigurate intre localitatile judetului invecinate si cu cele din judetul Bacau.
  2. Circulatia feroviara:
       Localitatea Bretcu constituie statia finala de cale ferata pe ruta Sf.Gheorghe - Covasna - Tg. Secuiesc - Bretcu. Aceasta cale ferata serveste la transportul de calatori si a marfurilor. Comuna dispune de gara de calatori si zona de "triaj".

   Turism: localitatea Bretcu se situeaza in imediata vecinatate a muntilor Nemirei si Vrancei, deci in zona de dealuri, acoperite de paduri foioase si rasinoase. In aceste conditii, peisajul intalnit de trecatori prin zona, este deosebit de pitoresc; apele curgatoare de munte sunt nepoluate, ca de altfel si aerul (care este puternic ozont). Faptul ca in aceste paraie se intalnesc frecvent pastravi, este o dovada "palpabila" a celor afirmate mai sus.
   In zona, mai ales in apropierea localitatii Martanus, exista izvoare de apa minerala care sunt utilizate de localnici, ce au realizat o mica baza de tratament.
   La 5 km nord-est de localitatea Bretcu, langa DN si in apropierea pasului Oituz (866 m alt.), se afla Hanul "Lina", care dispune de 56 paturi si un restaurant cu terasa, avand 150 locuri la mese.
   La iesirea din comuna spre satul Oituz, in cursul anului a fost dat in functiune restaurantul BENZ-MAR CU MOTEL.
   Consideram ca in zona, nu sunt exploatate suficient conditiile naturale existente: (peisajul, bogatia cinegetica si piscicola, resursele hidrominerale). Exista conditii exceptionale de a dezvolta turismul montan, antrenand in aceasta activitate gospodariile individuale care au capacitate (surplus de spatiu de locuire), si care au dotarile necesare (alimentare cu apa si implicit baie si WC), racordate la canalizarea menajera.

   PROTECTIA SI CONSERVAREA MEDIULUI:

  1. Mediul natural:
       In general se poate spune ca mediul natural din localitate si vecinatate este in stare buna. Pentru stabilizarea terenului in panta sunt necesare cateva lucrari, lucrari antierozionale in vecinatatea comunei, precum si diminuarea exploatarii forestiere din zona, care pot avea urmari catastrofale in viitor.
       Se impune diminuarea noxelor si a prafului in zona industriala, unde statia de asfaltare si unitatile de prelucrare a lemnului (in special gaterele), constituie un focar de poluare.
    O alta cauza a degradarii mediului natural, il constituie faptul ca o parte din gospodarii nu sunt racordate la reteaua de canalizare si in consecinta, deverseaza apele uzate menajere direct in strada si in paraul Bretcu.
  2. Mediul construit:
       Este necesara luarea unor masuri de protejare a sitului arheologic "castrul roman", precum si ruinelor fortaretei situate vis-�-vis de castru, pe botul dealului, delimitat de paraiasele Intortocheat si Leanyvar.
       In comuna sunt considerate monumente istorice: biserica ortodoxa "Sf. Nicolae", biserica ortodoxa "Adormirea Maicii Domnului" din satul Martanus, biserica romano-catolica din Bretcu, casa de zid cu poarta la nr. 504, casa taraneasca la nr. 575, casa si sura la nr. 576 din comuna Bretcu, vama veche la nr. 40, pe drumul national in satul Oituz. Sunt propuse ca monumente istorice: locul casei natale a lui Gabor Aron marcat cu placa memoriala in comuna Bretcu nr. 103; in aceasta casa, s-au intalnit cei doi mari revolutionari din 1848 Bem Jozsef si Petofi Sandor.
       Daca in privinta numarului si capacitatii cimitirelor nu exista probleme deosebite, nu acelasi lucru se poate spune si de serviciul de salubritate care necesita a fi extins si modernizat.Mentionam ca s-a construit o Casa Mortuara in comuna Bretcu, in prezent lucrandu-se la finisarea interioara si exterioara.

       OBIECTIVELE STRATEGICE DE DEZVOLTARE SI AMENAJARE TERITORIALA

       Pe baza analizei situatiei existente, a optiunilor populatiei si consultand factorii interesati, au fost stabilite cateva prioritati in domeniul activitatii de amenajare a teritoriului si urbanism pentru comuna Bretcu, care sunt urmatoarele:
    • stabilirea intravilanului in functie de necesitatile reale de dezvoltare urbana a localitatii
    • ridicarea calitatii locuintelor, prin imbunatatirea echiparii tehnico-edilitare a localitatii, lucrari si masuri de protectia mediului natural si construit
    • dezvoltarea serviciilor, dotarilor din invatamant si cultura la nivelul unui centru intercomunal, care sa indeplineasca rolul de centru de influenta


    1. Imbunatatirea relatiilor in teritoriu:
      • trecerea comunei Bretcu in randul centrelor intercomunale, viitoare orase (zona de influenta va cuprinde comunele Bretcu si Lemnia)
      • modernizarea si imbunatatirea circulatiei atat rutiera (prin transformarea drumului national, in drum "expres", cat si cea feroviara (prin prelungirea liniei de cale ferata de la Bretcu la Onesti)
      • dezvoltarea echiparii edilitare a localitatii (alimentare cu apa, canalizarea menajera, termoficare)
      • utilizarea rationala a zacamantului hidromineral existent in vecinatate (la Martanus), si a peisajului monatn (din vecinatatea localitatii spre Oituz)

    2. Dezvoltarea activitatilor economice:
      • activitati industriale, depozitare si de constructii

         Solul si subsolul de pe raza comunei nu sunt prea bogate in substante minerale si roci utile, exploatabile. Cele mai mari bogatii le constituie argila comuna, gresiile eocene din apropierea localitatii Bretcu, precum si apele minerale de la Martanus (dar intr-o cantitate mai moderata, folosibila doar pe plan local).
         O alta bogatie naturala o constituie padurea, care ofera materia prima industriei de prelucrare a lemnului.
         In concluzie, apreciem ca in localitatea Bretcu se impune devoltarea si modernizarea industriei de prelucrare a lemnului, infiintandu-se o unitate de producere a mobilei.
         Agricultura:
         Clima si conditiile pedologice nu sunt cele mai favorabile in aceasta zona pentru a permite o agricultura intensiva, in schimb ofera conditii excelente pentru dezvoltarea zootehniei, dar care in prezent nu este folosita rational si eficient. Dezvoltarea acestei ramuri a agriculturii depinde in exclusivitate de conjunctura economica nationala, care in prezent este nefavorabila agriculturii (preturile de achizitie si vanzare sunt mici, neacoperind cheltuielile de productie si investitie)
    3. Activitatea de productie si prestari servicii si alte activitati:
         In vederea crearii de noi locuri de munca, este necesar a se dezvolta mai intens activitatea de productie si prestari servicii si in general a sectorului tertial (banca, transporturi, paza), precum si activitatea in domeniul invatamantului si culturii.
    4. Evolutia populatiei, elemente demografice si sociale:    Se estimeaza ca in anul 2010 populatia actualei comune Bretcu va avea 4300 locuitori, iar in aria de influenta Bretcu (avand o suprafata de 235 kmp, si cuprinzand actualele comune Bretcu si Lemnia), vor trai 7500 locuitori (fata de 7714, cati erau in anul 1992, adica o descrestere).
    5. Estimarea resurselor de munca:
         Apreciem ca la nivelul anului 2010, populatia ce se ocupa cu agricultura se va reduce cu 50 persoane, datorita modernizarii si retehnologizarii activitatilor.
         In industrie se vor crea cca. 50 noi locuri de munca (unitatea de producere a mobilei), iar in sectorul tertial, in comert si prestari servicii se vor crea cca. 60 locuri de munca. Astfel numarul locurilor de munca (cu caracter permanent) va fi de cca. 1475-1500. Numarul locuintelor va creste in medie anual cu 5-7.
    6. Organizarea circulatiei rutiere si a transportului in comun:
         Se propune modernizarea a cel putin 4 km de strazi (in intravilan)si modernizarea drumului spre satul Martanus.
         Dupa anul 2000, odata cu trecerea comunei Bretcu in categoria noilor orase, se impune realizarea unei mici autogari de calatori, precum si dotarea cu 2 autobuze pentru transportul in comun (care sa "lege"localitatile aflate in raza de influenta cu localitatea Bretcu).
    7. Reabilitarea, protectia si conservarea mediului:    Parerea organelor locale de specialitate, este ca in prezent in comuna Bretcu, nu sunt surse majore de poluare a mediului, fiind necesare totusi cateva lucrari care ar imbunatatii conditiile actuale, precum:
      • extinderea, modernizarea retelelor de alimentare cu apa, canalizare menajera, gaz metan, etc.
      • amenajarea si intretinerea paraului Bretcu si a afluentilor sai;
      • amenajarea in mod corespunzator a rampei de gunoi (deseuri menajere si industriale);
      • fondul forestier din zona invecinata a localitatii sa fie incadrata in categoria de padure de gradul I, avand rol de protectie speciala;
      • instituirea perimetrului de protectie a sitului arheologic din zona (castrul roman)

    8. Institutii publice, servicii:
         In urma analizei situatiei existente, si tinand cont de prognoza de dezvoltare a localitatii, se propun urmatoarele obiective publice si lucrari de utilitate publica:
      • construirea unui camin de zi pentru copii (30 locuri)
      • modernizare si redotarea cladirii Primariei;
      • consolidare, reabilitare la Scoala gimnaziala din Bretcu;
      • consolidare, reabilitare la Scoala generala din Martanus;
      • consoliadre, reabilitare la Scoala genarala din satul Oituz.
    9. Dezvoltarea echiparii edilitare:
      • Alimentare cu apa:
           Conform STASULUI 1343/1-91, debitul specific mediei pentru consumul casnic si public este de 380 dmc/om/24 ore. Avand in vedere aceasta precizare, precum si faptul ca la nivelul anului 2010 se prevede racordarea tuturor gospodariilor, este necesara reabilitarea si extinderea retelei de alimentare cu apa cu cca. 7 km si dublarea resurselor de apa, precum si a statiei de tratare si inmagazinare.
      • Canalizare:
           Ca urmare a modernizarii si extinderii retelei de alimentare cu apa, creste consumul de apa poatbila, in consecinta impunandu-se extinderea retelei de canalizare cu cca.8 km si marirea capacitatii statiei de epurare a apelor uzate menajere la dublu.
      • Alimentare cu energie electrica:
           Avand in vedere ca majoritatea gospodariilor individuale, precum si toate obiectivele socio-economice sunt racordate la reteaua de alimentare cu energie electrica, va fi necesara extinderea doar a unor posturi de transformare existente care sa asigure puterea necesara noilor obiective. Aceasta operatiune se va face la momentul oportun, in functie de necesitati si in baza unor proiecte de specialitate.
      • Alimentare cu gaze naturale:
           Este necesara continuarea lucrarii de extindere a retelei de alimentare cu gaze naturale si racordarea tuturor consumatorilor casnici.
      • Gospodarie comunala:
           In cursul toamnei, a fost rezolvata in comuna Bretcu amenajarea si delimitarea incintei pltformei de depozitare a deseurilor menajere si industriale, urmand ca si colectarea si transportul gunoiului la timp si in conditii adecvate, sa fie rezolvate.

    CAI DE RELANSARE ECONOMICA A ZONEI BRETCU

       Bugetul de venituri si cheltuieli al comunei Bretcu insumeaza 7.752.928.000 lei. Din aceasta suma se asigura functionalitatea Consiliului Local al comunei Bretcu, cu aparatul propriu si activitatile serviciilor publice de specialitate, cheltuieli pentru materialele scolilor si gradinitelor existente in raza comunei, precum si contributia la continuarea investitiei inceputa din anul 1997 privind introducerea gazului metan in comuna.
       Pentru anul viitor avem prevazute urmatoarele investitii de efectuat:
    • continuarea investitiei de introducere a gazului metan in comuna Bretcu si in satul Martanus, din fondurile asigurate din bugetul local si din bugetul de stat.
    • reabilitarea retelei de alimentare cu apa potabila in comuna Bretcu, finantata din cadrul Programului Phare.
    • modernizarea cladirii Primariei comunei Bretcu, finantata din fondurile primite de la bugetul de stat si din contributie proprie.
    • consolidare, reabilitare la Scoala Gimnaziala din comuna Bretcu, consolidare, reabilitare la Scoala Generala din satul Martanus si Oituz, investitie finantata de Inspectoratul Jud. Scolar Sf. Gheorghe din cadrul Programului Phare.

       Prin rezolvarea celor aratate mai sus, comuna Bretcu va avea substantiale transformari pe zi ce trece, dovedind o imagine prospera in calea urbanizarii din tara noastra.

© Copyright 2021