Cãtre situl Guvernului României   Cãtre situl Guvernului României 
Catre Pagina Principala

Judetul COVASNA | Prefectura | Servicii descentralizate | Administratia publica locala
Statiuni.
Puncte de atractie
Imagini
Prefect
Programe
Comisii de lucru
Eveniment
Presa
Relatia Cetateni-Prefect



Navigare
Pagina anterioara
Prima pagina



Contact

Pentru sugestii si observatii
ne puteti contacta la:




GHELINTA


Primaria Telefon/Fax Primar
Ghelinta 0267/345002 Szakacs Tibor


   Statut administrativ: Comuna
   Localitati componente: satele: Harale si Hilib
   Asezare geografica: comuna Ghelinta este asezata la marginea estica a judetului Covasna si a depresiunii Tg.Secuiesc, la poalele Carpatilor Orientali, pe linia de contact intre m-tii Bretcului si a bazinului Tg. Secuiesc, in valea paraului Ghelinta si a paraului Harale, pe drumul judetean 121 F, respectiv pe drumul comunal nr. 7, la 12 km de Tg. Secuiesc si 14 km de Covasna. Cea mai apropiata gara CFR este Imeni, pe linia Sf. Gheorghe-Bretcu.
   Vecinii comunei sunt: la nord Ojdula, la vest Catalina, la sud Zabala si la plante medicinale, potentialul est judetul Vrancea. Comuna Ghelinta este alcatuita din doua sate: Ghelinta (centrul administrativ) si Harale (la 2 km pe drumul comunal nr. 7).
   Relieful: comunei este variat, preponderent montan cu varfurile Zarnea (1605 m), Koroberc (1524 m), Musat (1505 m); partea vestica a hotarului are un caracter depresionar. Altitudinea medie a asezarii este de 570-610 m. Reteaua hidrografica: a comunei este extrem de densa, principalele cursuri de apa fiind paraul Ghelinta cu afluentii Ghelinta Mare si Ghelinta Mica, si paraul Harale, ambii afluenti de stanga ai Raului Negru. Paraul Ghelinta are un potential energetic destul de insemnat, dar are debit schimbator. Nivelul hidrostatic se gaseste intre 7-12 m adancime.
   Clima localitatii: este temperat continentala, mai blanda, fiind protejata de munti din trei directii. Verile sunt scurte, iernile foarte lungi cu ninsori abundente. Temperatura medie anuala este de 7,6 0 C, temperatura lunii celei mai reci este de - 4,7 C, temperatura medie a lunii iulie este de + 18 C. Vanturile dominante sunt din vest si est (Nemere).
   Resursele naturale: ale localitatii sunt multe si variate: padurile dese rasinoase, rezervele de titei si gaze naturale, materialele de constructii de buna calitate (piatra, balast, calcarele tufoase, lemn), turba, fanetele si pasunile subalpine, fauna si vegetatia bogata in fructe de padure si hidrografic al paraului Ghelinta. Mentionam insa marimea redusa a pamantului arabil si calitatea slaba a solului comunei, incadrat oficial in zona de fertilitate III, predominat de solurile podzolice de padure si solurile argiloase mlastinoase.
   Scurt istoric: prima atestare documentara a satului Ghelinta este destul de tarzie:1499, localitatea fiind insa mult mai veche, lucru dovedit de vechimea bisericii monument romano- catolic, construit la mijlocul secolului al XIII-lea. In 1576 (61 porti) si in secolele urmatoare, Ghelinta a fost una dintre cele mai mari localitati a scaunului Orbai aratand o crestere demografica aproape continua: - in anul 1614: 186 familii, in 1850: 2364 locuitori, in 1930: 3884, iar in 1992: 4654 locuitori. Satul Harale, a fost si este una dintre cele mai modeste localitati ale judetului.
   Structura populatiei pe nationalitati: populatia majoritara a fost si este cea secuiasca, dar in comuna au trait si romani si alte natonalitati. Recensamantul din anul 1992 a gasit in comuna 4654 locuitori, din care: romani 60, maghiari 4592, germani 2.
   Localitatea a avut in decursul secolelor un caracter preponderent agrar, ocupatiile principale fiind cresterea animalelor si agricultura, pomicultura, completate in mod necesar cu exploatarea si prelucrarea lemnului in scanduri, sindrile, butoaie, tamplarie, si comercializarea lor.
   La sfarsitul sec. al XIX -lea, s-a infiintat intreprinderea moderna de exploatare forestiera "Zernye".
   Incepand din anul 1976, s-a inceput exploatarea titeiului si a gazelor naturale, iar in 1983 s-a infiintat Schela de Foraj Ghelinta.
   Dezvoltarea sociala s-a caracterizat prin aservirea taranimii libere, numarul cel mai mare de iobagi (Ghelinta:55%, Harale:72%) si nobili din Scaunele Orbai si Kezdi, in conscriptia din anul 1614. Obligatiile iobagilor au fost apasatoare, robota ajungand la 4 zile saptamanal in anul 1785. Taranimea libera (41%) a suferit la fel din cauza obligatiilor fata de biserica de stat, cele mai apasatoare fiind obligatiile militare in regimentele graniceresti austriece.
   Chiar si dupa reformele agrare si improprietaririle din 1848, 1921 si 1945, numarul taranilor fara pamant si cu pamant putin a ramas mare, in era capitalista, pe langa taranimea saraca aparand si muncitori salarizati.
   Viata bisericeasca este caracterizata prin preponderenta credinciosilor romano-catolici, ce apartin de protopopiatul Kezdi-Orbai si de episcopatul Alba Iulia. Parohia Ghelinta are ca filiale Harale si Hilib. Tot aici este o biserica noua si una veche - monument istoric din sec. al XIII lea, cu frescele legendei Sf. Ladislau. Biserica greco-catolica (actualmente ortodoxa) a fost construita in anul 1908, iar casa de rugaciune reformata in anii 1940. Biserica romano-catolica din Harale s-a construit in sec. al XV lea.
   Prima atestare documentara a scolii din Ghelinta dateaza din 1628, iar la Harale din 1794.
   Invatamant: actualmente, la Ghelinta functioneaza o scoala generala cu cls. I-VIII si una cu cls.I-IV, iar la Harale o scoala cu cls. I-IV, precum si gradinita cu program prelungit si 3 gradinite.
   Potentialul economic:
   Agricultura:
   In anul 2001, comuna Ghelinta are:
  • suprafata administrativa: 11.020 ha
  • teren agricol: 3.562 ha, din care:
    • teren arabil: 1.393
    • pasune: 1.400 ha
    • fanete: 714 ha
    • livezi: 55 ha
  • alte terenuri: 134 ha
  • curti si cladiri: 87 ha
  • fond forestier: 7.237 ha
   In localitate, pe cap de locuitor revine doar cca. 0,30 ha pamant arabil. In 1990 au lucrat in agricultura doar 15% din populatia activa, astfel ca nu poate sa fie decat o concluzie: Ghelinta nu mai are un caracter agricol preponderent, cresterea animalelor avand sanse mai mari. La inceputul anului 2001, in proprietate particulara au fost 99 tractoare si 311 cai de tractiune, iar numarul combinelor a fost 11.
   Date referitoare la cresterea animalelor: la inceputul acestui an, in comuna noastra au fost 249 vaci, 2005 porcine, 1786 ovine si 121 caprine. Pe teritoriul comunei exista 2 asociatii agricole.
   Industria este reprezentata printr-o serie de firme, agenti economici: Schela de Foraj Ghelinta, Schela Petroliera Moinesti, sectia Ghelinta, 17 gatere pentru prelucrarea materialului lemnos, 11 ateliere de tamplarie, 2 uscatorii de material lemnos.
   Comertul, alimentatie publica si prestarile de servicii:
   Activitatea comerciala s-a imbunatatit dupa anul 1989. In proprietatea Cooperativei de Consum Ghelinta si a firmelor particulare sunt urmatoarele unitati comerciale: 7 unitati de alimentatie publica, 55 magazine de desfacere cu amanuntul, 68 alte unitati de prestari.
   Dintre unitatile de prestari servicii amintim: 2 mori cu mare capacitate, 2 brutarii, 1 abator, 2 ateliere de tinichigiu auto, 2 ateliere de vopsit auto, 4 ateliere de reparat auto.
   Scurta caracterizare socio-culturala:
   Populatia activa a comunei este ocupata in intreprinderile din orasul Tg. Secuiesc, in reteaua comerciala si de prestari servicii din Tg. Secuiesc si Ghelinta, la exploatarile forestiere si la gaterele si tamplariile din localitate, la extractia de titei si la institutiile publice din cele doua sate. Multi locuitori isi castiga cele necesare traiului in stainatate, iar altii traiesc din transporturi auto; restul populatiei se ocupa cu agricultura si silvicultura.
   In ultimii ani, in urma restructurarii si privatizarii intreprinderilor de stat, multi angajati au ramas fara loc de munca iar multi au fost nevoiti sa-si schimbe locul de munca. Chiar si in aceste conditii, numarul somerilor care figureaza in evidenta actualmente este de 95 persoane, dar aceasta cifra este mai mare in realitate: este vorba despre acele persoane care nu mai primesc ajutorul de somaj, dar nici loc de munca nu au gasit.
   Viata culturala a comunei o putem caracteriza prin existenta a doua camine culturale cu 400+100 locuri, a doua biblioteci: biblioteca comunala cu 8500 volume si biblioteca Scolii Generale Nr.1.
   La centrul din comuna, functioneaza Asociatia Culturala "Bodor Gyorgy" si echipa de pastrare a traditiilor secuiesti.
   Cinematograful satesc si-a incetat activitatea. Activitatea culturala a devenit mai modesta in ultimii 10 ani, paralel cu raspandirea televizorului si aparitia discotecilor. Totusi, tinerii si scolarii se mai prezinta cu ocazia sarbatorilor mari laice si religioase, piese de teatru, dansuri populare, recitari urmate de bal; carnavalurile , programele de Ziua Mamelor, sunt traditionale la scolile din localitate. Tot in localitate se tin festivitati de comemorare ale unor evenimente, aniversari, intalniri ale scriitorilor cu cititorii, intalniri cu redactorii unor ziare, si intalnirea recenta a localitatilor legata de legenda Sfantului Ladislau.
   In lunile februarie-martie are loc an de an manifestatia de carnaval calare. Dintre serbarile de familie, s-a pastrat nunta traditionala.
   Potential turistic: comuna Ghelinta are un potential turistic insemnat, care abia acum incepe sa fie valorificat la nivelul posibilitatilor:
  • biserica romano-catolica, monument istoric si arhitectonic, care de cateva decenii atrage mii de vizitatori din tara si strainatate
  • plaiurile montane, paduroase, pitoresti
  • locurile de pescuit, vanatoare si de cules fructe de padure
  • pastrarea unor valori etnografice: unele meserii si arte populare cum sunt: sculptura in lemn, tesutul, cioplitul in piatra, dogaritul, confectionarea sindrilei, dulgheria, persistenta arhitecturii populare
  • fondul de locuinte in buna stare corespunzatoare pentru cazarea turistilor; dintre acestea, un nr. de 27 locuinte sunt in curs de atestare
  • locuitorii comunei sunt primitori, prietenosi, astfel ca pot asigura in afara de cazare, masa si confortul musafirilor
  • reteaua vasta a unitatilor comerciale si prestari
  • existenta unor relatii fratesti cu localitati din strainatate
  • existenta infrastructurii, a serviciilor de sanatate necesare: oficiul postal, centrala telefonica recent modernizata cu 550 posturi telefonice, reteaua TV prin cablu cu emisiune locala, chioscul Rodipres, agentia CEC si mai multi agenti de asigurare a diferitelor firme, serviciile publice reprezentate prin Primarie, Postul de Politie, 3 dispensare medicale umane cu 3 medici si 3 cadre cu studii medii, dispensar stomatolog cu 1 medic, o farmacie cu 2 farmacisti, un dispensar veterinar cu 1 medic si 2 cadre cu studii medii veterinare la Ghelinta
  • existenta unui teren de sport si a unei sali de gimnastica, a unei popicarii cu 4 piste, precum si a Asociatiei Sportive "Nemere"
   Inceputurile turismului rural sunt promitatoare, dezvoltarea lui insa cere o modernizare mai accentuata a retelei rutiere, desi in ultimul an s-au facut pasi importanti in aceasta directie.

   Strategia de dezvoltare in perioada 2001-2004:

   In perioada ce urmeaza, avem in vedere urmatoarele:
  • recuperarea suprafetelor forestiere ale comunei pierdute in trecut
  • crearea posibilitatilor pentru tinerii casatoriti sa-si construiasca casa propie, prin concesionarea de terenuri necesare
  • crearea de noi locuri de munca, prin atragerea investitorilor
  • cresterea productiei agricole, prin efectuarea unor lucrari de ameliorare in hotarul comunei
  • largirea retelei unitatilor de prestari servicii
  • infrumusetarea comunei, repararea drumurilor, refacerea trotuarelor si a podurilor
  • construirea de noi sali de clasa la Scoala Generala nr.2 Ghelinta
  • introducerea gazului metan in localitate
  • crearea unui sistem centralizat pentru aprovizionarea comunei cu apa potabila, si a unui sistem de canalizare
  • stimularea turismului rural
  • dezvoltarea vietii culturale a comunei si intarirea ordinii publice
  • protectia mediului inconjurator, prin organizarea colectarii si transportului deseurilor casnice din localitate
   Pentru realizarea obiectivelor mai sus mentionate, contam pe sprijinul substantial al populatiei localitatii, al agentilor economici, si nu in ultimul rand pe sprijinul organelor ierarhic superioare.


© Copyright 2021