Cãtre situl Guvernului României   Cãtre situl Guvernului României 
Catre Pagina Principala

« Judetul COVASNA » | Prefectura | Servicii descentralizate | Administratia publica locala
Statiuni.
Puncte de atractie
Imagini
Prefect
Programe
Comisii de lucru
Eveniment
Presa
Relatia Cetateni-Prefect



Navigare
Pagina anterioara
Prima pagina



Statistici
Municipiul Judetului COVASNA Sfantu Gheorghe
Suprafata Judetului COVASNA 3705 km²
Populatia Judetului COVASNA 222'274 locuitori
160 asezari
Temperatura medie anuala 3÷8 °C
Valoarea medie anuala a precipitatiilor 650÷700 mm



Localitati

   Aita Mare
   Baraolt
   Barcani
   Batani
   Belin
   Bodoc
   Brates
   Bradut
   Bretcu
   Catalina
   Chichis
   Comandau
   Covasna
   Dobarlau
   Ghelinta
   Haghig
   Ilieni
   Intorsura Buzaului
   Lemnia
   Malnas
   Moacsa
   Ojdula
   Ozun
   Poian
   Reci
   Sanzieni
   Sfantu Gheorghe
   Sita Buzaului
   Targu Secuiesc
   Turia
   Valcele
   Valea Mare
   Varghis
   Zabala
   Zagon




Contact

Pentru sugestii si observatii
ne puteti contacta la:





Pentru informatii efectuati click pe numele localitatii.


MONOGRAFIA JUDETULUI COVASNA


   Situat aproape in centrul Romaniei (pe teritoriul sau se intretaie meridianul de 25° 45� longitudine estica si paralela de 45° 45� longitudine nordica), judetul Covasna se afla intr-o zona de contact a marii depresiuni a Baraoltului cu unitatile Carpatilor de Curbura.

   Avand o suprafata de 3.705 km², reprezentand 1,6% din teritoriul tarii, judetul Covasna are ca resedinta municipiul Sfantu Gheorghe, situat in dreapta cursului raului Olt, si mai cuprinde 4 orase, 33 de comune cu 122 sate.

   Beneficiind de un relief variat, de la campia brazdata de rauri si punctata de lacuri la dealuri submontane, si bucurandu-se de vecinatatea muntilor, judetul Covasna incanta ochiul si sufletul prin frumusetea neasemuita a peisajului, in care verdele puternic al coniferelor domina ca un brau inconjurator inaltimile muntilor ce parca imbratiseaza aceste plaiuri transilvane.

   Pe teritoriul lui intalnim trei mari unitati de relief: unul exterior al muntilor mai inalti, cu altitudini de peste 1.600 metri; al doilea central, depresiunea plana a Brasovului; al treilea din interior, munti ai caror altitudini rar depasesc 1.200 metri.

   Trasatura caracteristica a reliefului consta in acest "zid" muntos care inconjoara dinspre est, vest si nord partea nordica si centrala a zonei depresionare.

   La nord, regiunea este marginita de extremitatea Muntilor Harghitei cu altitudini de 1.000 - 1.200 metri. In partea estica a judetului se intind Muntii Nemira si Vrancei, munti cu altitudini mijlocii (1.600 - 1.800 m). In sud-estul zonei se afla Muntii Intorsurii, iar in vest partea nordica a Muntilor Persani, avand altitudini care variaza intre 800 - 1.000 m. Dispre nord se intrepatrund in interiorul judetului Muntii Baraolt si Bodoc; intre acestea se situeaza culoarul Oltului. Aceste culmi muntoase paralele formeaza partea centrala si central-vestica a judetului.

   Partea depresionara a judetului se compune din mai multe unitati depresionare, avand altitudini medii intre 550 - 560 metri. In partea de nord, cat si in cea de sud, se intinde depresiunea Targu Secuiesc, avand latimea de 20 km si lungimea de 40 km. In partea centrala se afla depresiunea Sfantu Gheorghe, iar in nord-vest se afla depresiunea Baraoltului, avand cele mai joase altitudini din judet - 456 metri.

   Toate cele trei unitati se leaga organic intre ele, prin portile de la Reci si Feldioara.

   Alaturi de elementele naturale, care formeaza limitele zonei depresionare (munti, piemonturi si sesuri), se suprapune si un element "uman": intreaga zona de contact dintre munte si depresiune este marcata de asezari situate sub munte, mai putin fiind cele risipite pe sesul depresiunii. Aceasta din cauza ca zona de contact dintre munte si depresiune ofera conditii optime desfasurarii vietii umane, care face ca intreaga regiune sa fie intens populata.

   Situat printre judetele mici ale tarii in ce priveste suprafata si populatia sa, judetul Covasna are ca limite administrative: la nord, judetul Harghita; la est, judetul Bacau, Vrancea si Buzau; la sud, sud-vest si vest, judetul Brasov. Pe teritoriul sau, zonele muntoase si cele de ses se imbina armonios, fiind un factor prielnic in dezvoltarea turismului si determinand complexitatea activitatilor turistice in zona.

   Reteaua hidrografica de suprafata este bine organizata si densa. Raurile ce strabat judetul isi au obarsia fie din regiunea muntoasa mai apropiata, fie din regiunea muntoasa mai indepartata (Raul Olt, Raul Negru, Zabala si Covasna), avand drept colector principal Oltul, doar o mica parte a apelor curgatoare fiind colectate de raul Buzau (apele din partea sud-estica a judetului).

   Cursurile de ape si-au creat vai largi pe versantul vestic, si adanci, in partea lor superioara. Unele dintre ele pot fi considerate drept microdepresiuni, cum sunt ale paraielor Aita, Semeria, Ilieni si Debren, iar mai spre nord cea formata de Paraul Mare la Valea Crisului. Aceste cursuri de ape parasesc zona muntoasa uneori prin vai epigenetice.

   Principalele cursuri de apa sunt: Oltul, Raul Negru, Casinul, Covasna, Baraoltul, Cormosul, Buzaul, Bisca, Oituzul, iar printre lacurile judetului amintim: Complexul Reci, Lacul Belin, Lacul Sfantu Gheorghe, Complexul Zabala, Lacul Arcus si Lacul Padureni.

   Judetul Covasna se bucura de o clima de tranzitie, intre clima temperata de tip oceanic si temperata de tip continental, umeda si racoroasa in zonele de munte, cu precipitatii reduse si temperaturi scazute in zonele mai joase, cu ninsori abudente in timpul iernii si cu veri calde. Ca temperatura medie anuala se inregistreza in zonele inalte 1°C, iar in depresiuni, 7-8°C; aceasta fiind cu 3°C mai joasa decat media pe tara, valori care difera datorita reliefului. Caracteristica zonei este inversiunea de temperatura, pe care o intalnim mai ales in partea nordica a localitatii Targu Secuiesc.

   Cantitatea medie anuala de precipitatii variaza intre 500-650 mm; cele mai mari cantitati le intalnim in zona orasului Covasna si in depresiunea Baraoltului. Directia principalelor culmi muntoase din judet determina micsorarea maselor de aer, vanturile avand directia vest-est pe timpul verii si est-vest pe timpul iernii.

   Ca si celelalte componente ale peisajului geografic, solurile si vegetatia au o influenta deosebita asupra dezvoltarii turismului in judet.

   Solul, care poate fi caracterizat ca un element foarte complex al naturii, cu insusiri de fertilitate datorita conditiilor naturale foarte diferite intalnite in spatiul judetului Covasna, prezinta o serie mare de tipuri genetice, rezultate din actiunea complexa a factorilor litologici, de relief, hidrologici precum si a celor topoclimatici si agroameliorativi.

   Cea mai mare suprafata a judetului Covasna o ocupa solurile cu regim de apa alternant. In acesta grupa se intalnesc pe mari spatii solurile brune, cu o serie de subtipuri si varietati hidromorfice.

   Intregul teritoriu al judetului este o complexitate geologica ce favorizeaza prezenta unor zacaminte minerale utile si o morfologie variata, datorita fundamentului cretacic, precum si o zona a izvoarelor si a emanatillor de bioxid de carbon.

   O importanta economica prezinta, de asemenea tezaurul hidromineral si al gazelor mofetice din aceasta regiune. Rezervele de ape minerale de diferite tipuri hidrochimice au o calitate foarte buna ca dealtfel si zacamintele de bioxid de carbon. Ele sunt valorificate pe scara industriala sub forma apelor minerale imbuteliate - Bodoc, Vilcele, Covasna, Malnas, Biborteni - si in cura balneara ca bai carbogazoase la statiunile balneoclimaterice de interes national si local - Covasna, Balvanyos, Malnas, Valcele, Sugas, Ozunca, Hatuica. Bioxidul de carbon se utilizeaza la Covasna si Malnas care, impreuna cu apele minerale, constituie factori terapeutici naturali de mare importanta, de care se leaga tratamentul bolilor cardiovasculare si tratarea unor boli digestive si de nutritie.

   Datorita constitutiei geologice relativ complexe a teritoriului judetului, marile unitati structurale adapostesc o gama destul de larga de rezerve de substante minerale utile, necesare industriei si in special, celei a constructiilor. Dintre rezervele cu o importanta majora se gasesc: lignitul, andezitele, gresiile cretacice, argilele.

   Configuratia treptelor de relief, solurile, imprima vegetatiei o repartitie altitudinala. Inaltimile muntoase sunt acoperite de paduri de brad, molid, fag si stejar. Padurile coboara in depresiune pana la aproximativ 650 - 700 metri. In zona de contact cu muntele si pe piemonturile inalte cresc stejarul si gorunul, iar fagul, bradul si molidul se dezvolta in partile superioare. O parte insemnata a depresiunii este ocupata de terenuri mlastinoase si balti, carora le sunt caracteristice asociatii hidrofile cu specii relicte, marind si sub acest aspect individualitatea geografica a acesteia si potentialul turistic al zonei.

   Judetul Covasna din punct de vedere al turismului dispune de 30 unitati de cazare de o capacitate de 3.477 locuri din care: 16 hoteluri cu o capacitate de 2.644; 3 hanuri si moteluri cu 118 locuri; o cabana cu 10 locuri; un camping cu 102 locuri; 3 vile turistice cu 27 locuri si 3 tabere scolare cu 540 locuri.


© Copyright 2021